Despre mine

Arhé, sub semnul căutărilor

La început a fost experimentul şi vânarea de arhetipuri. Cu aparatul foto pe umăr, au fost căutaţi îngeri radioşi, putti rubiconzi, figuri feminine plasate la egală distanţă între venere şi madone. A urmat apoi dorinţa artistului de a transpune direct pe pânze de mari dimensiuni fragmentele fotografice captate îndelung. A căutat emulsii foto-sensibile ce s-au dovedit a fi instabile, apoi a combinat reţete, până ce, într-un târziu, a găsit formula ideală.

 

  A căutat apoi unghiuri juste şi suprapuneri insolite, lumini albe şi negre, cernute în griuri infinite, ce pluteau nestatornice prin camera obscură. De la hârtie, la pânze şi lemn, n-a fost decât un pas.

 

 L-au vizitat apoi, nestingheriţi, oameni cu aripi, ce cereau culori tari, verde mediteranean şi roşu vermillon. Alţii, mai sobri, voiau discreţie şi aripi de sepia,  din care au promis că vor întoarce lumii lumini înalte. Alte luci, se numeau acestea, la ei acasă, de unde fuseseră chemaţi.

 

 Arheii umblă în cete organizate. Vin de departe, adastă un moment şi pleacă liniştiţi. Ne povestesc despre epoci demult apuse şi ni le prefigurează pe cele vor veni. Sunt  spirite clarobscure, călăuze ale marilor comunităţi, conducători inspiraţi, ce mână popoarele către zorii zilei divine. Uneori  tropăie, alteori foşnesc maiestuos din aripi. Dau buzna prin ateliere şi inspiră artişti care, la rândul lor, îi aşteaptă şi-I vânează febrili. De această dată, au poposit subit, într-o casă frumoasă. Data viitoare cine ştie unde îi mai putem vedea…

 

Mădălina Mirea